Lui et moi

Cum de se intamplă din astea? Ce-ţi place, nu te place şi ce nu-ţi place, te place? Paralelismul asta mă duce la disperare. Cum ajungem în acest punct? Care sunt criteriile după care ne miscam în acest ocean al boys and girls. Exact cum m-a întrebat tata, "care ţi-e nordul?". Numai că nordul meu nu e chiar al multor oameni, am lumea mea şi e doar a mea. Sunt rapid catalogată drept fata desteaptă şi tare, capabilă să îndure multe, fata care nu cade, doar de îndoaie. I'm made of plastic if you didn't know. Unde am învăţat să fiu aşa? Şcoala generală, nu s-a numit degeaba şcoală generală.

Dar gata nu vreau să continui o astfel de tema care nu-i deloc roz. Ştiu că genul astă de posturi nu-mi vor spori "popularitatea" însă, după cum am mai spus, a mea e lumea asta. Nu veţi auzi decât rar ultimele mele năzbâtii. Aveţi acces doar la un mic sertăraş al neuronului meu. Sertăraş populat de cuie şi cam atât. Când mă doare mă voi face auzită, când sunt fericită am să tac. Fericirea e doar a mea. Sigur aţi gândit măcar o dată până acum cât de egoist este modul în care scriu. Doar ce vreau şi atat. Da, vreau multe şi am să le primesc până mor.
Întotdeauna eu. Rar alţii.

Going out tonight, poate ne întâlnim, improbabil însă.

Boot confession de la miss scrintin. See, never the same north.